Alice, multumesc din suflet pentru cuvintele tale calde si frumoase
Intr-adevar Tzitzi este un motan rasfatat si alintat, insa am "muncit" mult pentru a-l aduca sa fie atat de cuminte. Si ma refer ca este cuminte in primul rand pentru ca nu atenteaza la floricelele mele. L-am educat de mic, l-am "dresat" daca pot spune asta, desi se zice ca pisicile nu pot fi dresate, in mare parte este adevarat ceea ce se spune, insa cu putin tact si cu fermitate pot sa declar ca ele totusi pot fi dresate atunci cand vor ele. L-am invatat de mic ca nu are voie la flori si chiar si acum, cand deja stiu ca nu le deranjeaza tot ii spun aproape de fiecare data "NU" cand incearca sa urce pe pervaz ... desi nu mai are loc, nu are unde, ca pervazul e plin de ghivece. Cat a fost mic, ca sa-l educ, am folosit si eu destul de frecvent pulverizatorul de apa si ii stie putin de frica. Insa acesta a fost si un motiv pentru care ii este ingrozitor de frica de apa si este un adevarat cosmar pentru el sa faca baie. Are noroc ca acest cosmar se repeta doar de 2 - 3 ori in decursul unui an si scapa repede de chin.
Ma bucur si eu ca ii place sa stea la pieptanat, este de-a dreptul innebunit sa fie pieptanat, pentru ca a descoperit ca peria si scarpina
Deci sta la scarpinici. De curand i-am achizitionat un nou tip de perie pentru animale, numit Furminator, care scoate mult mai eficient firele de par deja rupte. Si sunt foarte incantata ca multumita acestei ustensile nu mai este nevoie sa-l perii zilnic, ci doar de 2 ori pe saptamana. Ca altfel faceam febra musculara la maini. Insa il mai piaptan dn cand in cand cu peria simpla, doar pentru a-i face lui placerea de a fi scarpinat .
Stiu ca sunt multe pisici carora nu le place la pieptanat ... insa fiecare are propria sa personalitate. Imi pare rau ca ai tai nu agreaza scarpiniciul.
Cu bradul a fost un mare semn de intrebare si pentru mine. In primii doi ani de viata ai lui Tzitzi am tinut si eu bradutul in balcon. Atunci am cumparat brad natural si mi-a fost teama sa nu incerce sa pape acele de brad si sa se zgarie cu ele la stomac sau sa i se infiga cumva in gatulet. Desigur ca o alta teama a fost sa nu gasesc un glob mare si gri in varful vradului sau sa imi darame bradutul. Iarna ce-a trecut m-am decis si mi-am cumparat un bradut artificial, considerand in primul rand ca e o investitie eficienta pentru viitor. Si cu mult curaj l-a impodobit in casa. Desigur ca Tzitzi l-a studiat cateva ore non-stop. Nu i-a fost nici foame nici sete, nici somn ... pana n-a terminat de adulmecat toate crengutele la care a ajuns cu nasucul. L-am studiat atent si i-am anticipat fiecare miscare si de fiecare data cand mi se parea mie ca urmeaza sa faca ceva nepermis ii spuneam "NU". Si incet-incet s-a obisnuit cu bradutul si nu a fost curios sa-l escaladeze. Nici beteala n-a prezentat interes. Doar cateva globulete au ajuns pe post de mingi de folbal
Si asa am trecut cu bine si acest hop.
Desigur ca face si Tzitzi prostioare si este neastamparat si de multe ori il cert in special atunci cand isi ascute gherutele de coltarul meu din sufragerie. Este singura prostioara pe care n-am reusit niciodata sa-l dezvat. Oricum am incercat si orice am facut tot pe coltarul meu isi ascute gherutele. I-am cumparat dispozitive speciale de ascutit gherutele, acele numite sisaluri, si nu i-am luat doau unul, ci am trei astfel de sisaluri, de diferite dimensiuni si forme, pe orizontala sau verticala si degeaba . In rest, chiar este un motanel cuminte.
Jucarele are intr-adevar foarte multe. Insa nu crede ca se joaca mereu cu ele. Isi alege cate una si se joaca doar atunci cand are chef. Desigur ca jucaria lui preferata este laserul. Ori de cate ori iau laserul sa ma joc cu el este innebunit sa alerge dupa luminita rosie incercand sa o prinda.
In ceea ce priveste o alta pisicuta in casa ... mi-am dorit foarte mult un fratior sau o surioara pentru el ... insa au intervenit multe probleme, s-au schimbat multe situatii si nu am mai ajuns sa adopt sau sa cumpar o alta pisicuta. Mi-am facut socotelile si am concluzionat ca momentan nu-mi permit sa mai am inca o pisicuta in casa. Poate candva in viitor ... nu stiu sigur. Ramane de vazut. Multumesc mult pentru sfaturile tale cu privire la acomodarea cu un nou partener de joaca.
Inca n-am apucat sa citesc povestile mustaciosilor tai, dar abia astept sa intru si sa citesc despre ei.
Multumesc mult de tot si pentru superbul buchetel de lacramioare